- om fără pretenţii
- man of no pretension.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
om fără pretenţii
Look at other dictionaries:
condiţie — CONDÍŢIE, condiţii, s.f. 1. Fapt, împrejurare, de care depinde apariţia unui fenomen. 2. (La pl.) Împrejurare în care se petrece un fenomen. 3. Clauză a unei întelegeri, a unei convenţii. Condiţiile tratatului de pace. ♢ loc. adj. şi adv. Fără… … Dicționar Român
pretenţie — PRETÉNŢIE, pretenţii, s.f. 1. Revendicare a unui drept; drept pe care şi l revendică cineva. 2. Convingere (nejustificată) pe care o are cineva despre meritele sale şi cerinţa ca această convingere să fie împărtăşită şi de ceilalţi; (la pl.),… … Dicționar Român
cozerie — COZERÍE, cozerii, s.f. (livr.) Convorbire familiară, intimă, uşoară şi plăcută. ♦ Expunere simplă, fără pretenţie. – Din fr. causerie. Trimis de LauraGellner, 27.12.2004. Sursa: DEX 98 cozeríe s. f., art. cozería, g. d. art. cozeríei; pl.… … Dicționar Român
bluetă — BLUÉTĂ s.f. 1. (Franţuzism) Mică operă literară fără pretenţii. 2. (muz.) Bagatelă. [pron. blu e . / < fr. bluette]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN BLUÉTĂ s. f. 1. mică operă literară fără pretenţii. 2. bagatelă (2). (< fr … Dicționar Român
familiar — FAMILIÁR, Ă, familiari, e, adj. 1. (Despre exprimare, limbaj, stil) Care este folosit în (sau apropiat de) vorbirea obişnuită; simplu, fără pretenţii. ♦ (Despre atitudini, comportări etc.; p. ext. despre oameni) Simplu, prietenos, apropiat; p.… … Dicționar Român
miniteatru — miniteátru s. n., pl. miniteátre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic MINITEÁTRU s.n. Gen de spectacole mici, agreabile, fără pretenţii. [cf. fr. mini théâtre]. Trimis de LauraGellner, 10.06.2005. Sursa: DN MINITEÁTRU s … Dicționar Român
umil — UMÍL, Ă, umili, e, adj. 1. Care are o atitudine modestă, de om simplu, sărac, fără pretenţii; care are o atitudine supusă, ascultătoare, smerită. 2. (Despre manifestări ale oamenilor) Care arată, trădează, denotă pe omul umil (1), caracteristic… … Dicționar Român
şicană — ŞICÁNĂ, şicane, s.f. 1. Acţiune prin care cineva sâcâie, agasează pe altcineva cu cereri şi cu pretenţii neîndreptăţite; sâcâială fără motiv. ♦ Pricină neîntemeiată, subtilitate falsă; tertip, alibi. 2. Obstacol (de forme diferite) montat pe… … Dicționar Român
obraz — OBRÁZ, (1) obraji, s.m., (2, 3, 4) obraze, s.n. 1. s.m. Fiecare dintre cele două părţi laterale ale feţei; pielea care acoperă aceste părţi. ♢ expr. Să ţi fie ruşine obrazului! sau să ţi fie în obraz!, se spune cuiva care a făcut ceva… … Dicționar Român
modest — MODÉST, Ă, modeşti, ste, adj. 1. Care este lipsit de îngâmfare; p. ext. moderat, cumpătat în purtare, în pretenţii. 2. De proporţii mici; de valoare sau de importanţă redusă; lipsit de strălucire. – Din lat. modestus, fr. modeste, it. modesto.… … Dicționar Român
boier — BOIÉR, boieri, s.m. 1. Mare stăpân de pământ (care deţinea, uneori, şi o funcţie înaltă în stat); persoană din aristocraţia feudală; nobil; p. ext. stăpân. ♦ (fam.) Persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenţii de aristocrat. 2. (înv.) Titlu de… … Dicționar Român
